În timpul scurtei vizite în Harleem – şi în mod special în urma vizitei la Molen de Adriaan – am aflat un lucru mai puţin cunoscut despre morile de vânt. Ele fac parte din farmecul peisajului local, aşa cum îl vedem în majoritatea cărţilor poştale şi pliantelor turistice – dar câţi ştiu că acestea erau folosite (nu ştiu dacă se mai practică în prezent) pentru a transmite diverse mesaje, prin poziţionarea elicei morii într-un mod specific?

S-ar putea ca interpretarea să varieze în funcţie de zonă; eu v-o redau aşa cum mi-a fost şi mie povestită de către Leo, bătrânelul simpatic, care a fost ghidul nostru în Molen de Adriaan.

korte rust ~ stăpânul morii lipseşte pentru o perioadă scurtă de timp, 1-2 ore (somnul de după-amiază)

lange rust ~ stăpânul morii lipseşte o perioadă mai îndelungată de timp, 1/2 zi, 1,2 zile

vreugde ~ semnifică bucurie, fericire, motiv de bucurie în familie (căsătorie, naşterea unui copil)

rouw ~ moment de tristeţe, doliu în familie

hakscheef ~ stăpânul morii are nevoie de un meşteşugar pentru a prelucra roata de piatră a morii, folosită la măcinat.

O altă chestie peste care am dat din întâmplare, documentându-mă, a fost cea potrivit căreia – în timpul celui de-al doilea război mondial, rezistenţa olandeză folosea codul morilor de vânt pentru a coordona activităţile militare, chiar sub nasul ocupației germane.

Cum ar fi insa daca s-ar recicla cu scopul de a construi clopotul unei catedrale? True story:

Catedrala Sf Stefan (Stephansdom) din Viena are 23 de clopote in total. Cel mai mare dintre ele, Pummerin (“Boomer”) este cel mai mare din Austria & al doilea ca marime din Europa si a fost initial turnat in 1711. Metalul folosit a fost cel obtinut prin topirea tunurilor capturate de la invadatorii musulmani. Mi se pare genial cat de inspirati au fost. “Prizonierii in temnite cu ei, ardeti casele, otraviti fantanile, tunurile raman, le luam cu noi, avem un clopot de construit ”

- cum se chinuiau sarmanii oameni sa miste clopotul din loc, pentru a-l instala in turnul Catedralei – foto

sursa foto: wikipedia

Care-s sansele ca odata ce ti-ai stabilit planul media sa te gandesti la derularea unei campanii de advertising neconventional ce presupune branding-ul lifturilor din cladirile de birouri.  Agentia media cumpara spatiu si ii da bice cu implementarea campaniei. Toate bune si frumoase. Pana primesti un telefon cum ca ai calcat pe cineva pe bataturi. Cum ca ai fi branduit lifturile cu produsul tau, dintre care si lifturile din cladirea in care liderul de piata isi are amplasate birourile. How cool is that?

True story.

“At 60 miles an hour the loudest noise in this new Rolls-Royce comes from the electric clock”

Partea asta o citeam în metrou și pur și simplu am izbucnit în râs, citind continuarea:

“When the chief engineer at the Rolls-Royce factory read this, he shook his head sadly and said. “It’s time we did something about that damned clock!”"

Pentru a citi descrierea/ pentru a vota gasiti conceptul aici. Pe 15 ianuarie se termina perioada de votare -  dupa, juriul va alege conceptul castigator din top 10 cele mai votate concepte. Tineti aproape!

- in cazul unui accident tipic, conditiile meteo sunt nefavorabile. Nu neaparat catastrofale insa destul de nasoale incat pilotii sa fie putin mai stresati decat de obicei.

- intr-un numar foarte mare din cazuri, avionul este in intarziere – deci pilotii se grabesc

- in 52% din cazuri, pilotul este treaz de mai mult de 12 ore; asta inseamna ca este obosit si nu gandeste cu o acuratete de 100%

- in 44% din cazuri, cei 2 piloti nu au mai zburat inainte impreuna, deci exista un anumit sentiment de disconfort intre cei doi.

Bine, asta nu inseamna ca daca afara picura si avionul a decolat cu 10 minute intarziere, gata lucrurile vor lua o intorsatura nasoala. Sau daca cei doi piloti nu sunt prieteni pe Facebook, gata, astia doi vor tranti avionul in prima stanca. Fiecare factor, luat izolat, are efect aproape 0. Insa in conditiile in care, toti acesti factori se manifesta simultan, cumulati si cu erorile umane ce pot interveni pe parcurs – se provoaca un efect in lant ce poate duce la un scenariu nu foarte fericit. Teoretic.

Ar trebui sa ma linistesc si sa imi vad de treaba ) avand in vedere ca ma asteapta 4 zboruri in urmatoarea luna insa mi s-a parut captivant modul de analiza al lui Malcolm Gladwell. Va recomand The Tipping Point si Outliers. Anul viitor planuiesc sa ii citesc si ultimele sale 2 aparitii, Blink si What the dog saw.

Vremuri de criza, solutii cu priza. La consumator.

Marketing-ul, PR-ul, nu sunt singurele domenii care au evoluat dramatic in ultimii ani. La fel au facut-o si ideile din spatele campaniilor sociale: au renuntat la conformism, s-au reinventat, au devenit mai curajoase, s-au ancorat in trendurile actuale.

Echipa franceza care a lansat proiectul Save your logo a decis ca pentru a atrage o companie globala intr-o campanie sociala trebuie sa o implice cu ceva mai mult decat simplul nume. Aveau nevoie sa creeze ceva la care consumatorii sa reactioneze, sa se simta atasati emotional, motivand astfel implicarea companiei. In cazul lor, logo-ul.

Save your logo investeste fondurile adunate in scopul sprijinirii biodiversitatii si a conservarii animalelor pe cale de disparitie – acele animale care servesc drept logo pentru multe companii multinationale.

PS: Desi pana in prezent au doar 3 parteneri la nivel global  – daca reusesc sa atinga si 15% din obiectivele stabilite, eu tot o consider a fi o reusita.

Sursa poza: Springwise

*articol preluat de pe blogul agentiei. Tudor, Ionut, succes!

“Intr-un orasel de 8.600 de locuitori din Germania, Dorentrup, functioneaza un sistem prin care oamenii pot aprinde luminile de pe strada, cu telefonul mobil. Persoana formeaza un numar si un cod, pe care le gaseste inscriptionate pe stalp. Un computer legat la reteaua electrica localizeaza felinarul si aprinde becul. Toata operatiunea dureaza 2 secunde. In acest fel, curentul electric se foloseste economic, doar atat cat e nevoie, iar locuitorii orasului au controlul propriei securitati la vreme de noapte (…)”

Paragraf preluat din editorialul Rodicai Nicolae, Revista Cariere, 15 Oct 2009